Povestile impertinente si apocrife ale lui Andrei Cornea

Cartea Povesti impertinente si apocrife, scrisa de Andrei Cornea, a aparut la Humanitas in 2009. E o carte pe care o poti lua intr-o vacanta sa-ti alini diminetile melancolice sau serile linistite. E o carte cu mult umor dar si cu ironii fine. E o carte umana pentru ca se joaca cu cele mai intime credinte ale noastre… ale oamenilor. De fapt povestirile scurte ale lui Andrei Cornea imi par a rasturna, rand pe rand, multe din prejudecatile noastre culturale. Ele se joaca cu mintea noastra inchistata in clisee si rescriu comic realitatea pe care ne-am obisnuit sa o intelegem fara a o mai filtra critic. As zice ca tocmai asta e mesajul cartii… Indemnul de a judeca permanent, de a ne re-umaniza, de a renunta la pre-judecare.

Fiecare va gasi in paginile cartii ceva care sa-i placa… E cate o poveste pentru fiecare gust… Si fiecare poate interpreta cum vrea fiecare poveste.
Mie mi-au placut mult cateva… Acvariul este o poveste despre ochelarii de cal pe care ii purtam de multe ori cu noi, mai ales cand realitatea pare sa ne contrazica… asa ceva nu exista! Schimbul este o poveste despre nemultumirea de a fi ceea ce suntem… si enervarea de a ne accepta pur si simplu. Crocodilii ne vorbeste despre orgoliu si vanitate. Pestele si Ramura se refera cumva la dragoste si la diferenta de prrspectiva. Educaria pare ca pleaca cumva de la Fabula albinelor a lui Mandeville si vorbeste despre virtuti… Judecata este o poveste care mi-a placut mult si ne duce cu gandul la usurinta pre-judecatilor noastre. Magazia de iubiri e atat de gustoasa… pare a fi despre nesat si neliniste, e legata de felul in care ne obisnuim sa muscam din feliile de viata pentru a deveni, la sfarsit, tot nemultumiti… La final, Darurile se joaca subtil cu realitati romanesti si asta o face deliciosa…
Povestile lui Andrei Cornea, multe din ele „cu susul in jos” sunt scrise cu umor si au in spate o capacitate remarcabila de a construi noi perspective, de a plonja in timpuri istorice foarte diferite, de a integra si conecta, hazliu, atatea resurse…