Sa se suspende sau sa nu se suspende… Basescu

Au revenit discutiile despre suspendarea presedintelui. Fundatia Horia Rusu prezinta 10 motive pentru suspendare intr-o postare pe siteul acesteia. Oare ce se va intampla de data aceasta?

Cine sa ne duca spre performanta?

De obicei „marii” oameni sunt cei care, murind, ne lasa palide amintiri din ceea ce credem noi ca au fost si dau nume strazilor, pietelor, fantanilor, oraselor… Desi nu mor cu adevarat fizic – ii omoram noi inchizandu-i in luminile amintirilor noastre –  ei, marii oameni sunt exemple din care noua ne place sa credem ca invatam cate ceva. De cele mai multe ori, nu e insa adevarat! Nu prea invatam mai nimic! Invatam doar sa uitam mai mult.

Alteori le modelam exemplele si le dam copiilor, prietenilor, rudelor si, pentru o clipa ne incarnam in experientele lor pentru a spori argumentul ca suntem macar cateodata la fel de buni!

Dar e mai greu uneori sa vedem exemplele in jurul nostru! Langa noi sunt oameni mari cu adevarat! De multe ori nu sunt in lumina reflectoarelor, nu pentru ca nu si-ar dori ci pentru ca tot noi, ceilalti, invatam sa uitam. Si asta pare ca ne place foarte mult… Dupa ce i-am avut ca exemple stim sa-i ingropam frumos in uitarea noastra. Noroc ca exemplele nu se supara!

Si totusi, sunt langa noi oameni mari! Atat de simpli in maretia lor… Azi m-am gandit ca intre Gheorghe Hagi, Leonard Doroftei sau Dragan Petricevici sunt cateva asemanari izbitoare. Intr-un articol de pe voxpublica. realitatea.net de azi Dan Duca a scris foarte frumos despre Hagi si Doroftei.

Cautand sa vad ce se mai intampla cu magica echipa de baschet a Timisoarei BCM Elba am dat din intamplare de un articol cu Dragan Petricevici, antrenorul sarb al „leilor din Banat”.  Merita citit!

L-am vazut pe Dragan Petricevici la Sibiu cand a castigat Cupa si apoi, in play-off cu Sibiul. Mi-a lasat impresia celui mai mare antrenor cu care am dat mana vreodata! Sa mai spun ca nu ma pricep deloc la baschet. Adica, sa fiu mai exact, imi place sa privesc, am vazut cateva meciuri de baschet dar nu stiu ce il face tehnico-tactic pe un antrenor mai bun decat altul. Si mai stiu ca, in ciuda comentariilor, foarte putini stiu (aici includ toate sporturile) tactica si tehnicile diferitelor sporturi. Dar, daca intrebi in orice birt, pe strazile romanesti sau la televizor orice roman poate sa faca echipa nationala de fotbal de exemplu si poate sa strige sus si tare greselile pe care le-a facut antrenorul. Eu nu asta am luat in considerare atunci cand am afirmat ca mi s-a parut mare Dragan Petricevici. Ci, altceva. Dragan este mare pentru felul in care stie sa-si incurajeze jucatorii, pentru modul in care i-a invatat, sub ochii mei sa nu comenteze la deciziile arbitrilor (nu am vazut pana acum o decizie de arbitru intoarsa de protestele jucatorilor. Voi?), pentru modul in care  ii trimitea in teren dandu-le incredere, pentru stapanirea de sine cu care a temperat galeria intr-o incaierare cu oamenii de ordine, pentru felul in care dadea explicatiile pentru jucatori (intr-un fel cu adevarat aparte) in pauze, si, mai ales pentru felul in care a inteles sa-si incurajeze elevii la infrangere! Eu nu am vazut pana acum asa ceva! Ma refer la sportul din Romania in general, aici! Iar pentru cine crede ca am pus in aceasta postare mai mult dorinta de talent literar decat realitate, o cura cu interviul lui Dragan poate da masura personalitatii sale, acum, cand toti jucatorii i-au plecat… Razbate din acest interviu sinceritate dar si decenta peste masura, revolta dar si dorinta de a lupta in continuare, mai mult romanism decat al multora dintre cei care pretind ca apara fiinta nationala.

De aceea cred ca Dragan Petricevici ar trebui luat si dus la Bucuresti sa faca lectii de pregatire cu antrenori romani din toate sporturile. Nu pentru ceea ce stie despre baschet, ci, pentru ceea ce stie despre oameni in general, despre performanta si adevarata inclestare, despre cum se construieste solid un succes, despre perseverenta si dorinta! Si, alaturi de el Hagi, Doroftei, Comaneci si altii! Ca sa mai avem o sansa am avea nevoie de oamenii astia. Altfel…