Sofer in Romania

Aseara pe la 21.15 mergeam prin Sibiu cu masina. Sibiul la acest capitol pare mult mai „civilizat” decat alte orase aglomerate ale Romaniei cum ar fi Bucurestiul sau Pitestiul. In Sibiu e aglomerat cu adevarat si plin de masini care mai claxoneaza din cand in cand doar dimineata cand oamenii merg catre serviciu. Se mai intampla la fel pe la orele 16.00-17.30. In rest e chiar „omenos” sa fii sofer in Sibiu. Asta se transfera si asupra soferilor printr-o aparenta acalmie. Soferii care circula prin Sibiu nu sunt, la prima vedere chiar asa de nervosi la volan cum sunt colegii lor din Bucuresti de exemplu ca sa amintim un oras extrem de aglomerat. Si totusi, aseara, la o ora tarzie cand nu ar fi fost destule motive si aglomeratia era inexistenta mi-a fost dat sa vad doua masini oprite la stop: un VW Bora grena cu numar de Spania si in spatele lui un Golf alb cu numar de Sibiu. Soferul masinii albe a iesit din propria sa masina si a venit catre cea din fata al carei sofer a deschis usa pentru a-si cere scuze. Cred ca il suparase cu ceva in trafic pe cel din spatele sau inainte de a se opri impreuna la stopul cu pricina. Soferul Golfului, un „tanar june” a ridicat piciorul pentru a-l lovi pe „preopinentul” sau direct in gura, avantajat fiind de pozitia mai inalta din afara masinii si mai cu seama de faptul ca primul era tintuit de centura de siguranta pe scaunul sau. Nu stiu din ce motiv piciorul omului s-a oprit din miscare la cativa centimetri de fata omului din masina grena. Dupa ce i-a adresat o gramada de injurii a intrebat martial din afara masinii daca nu vazuse ce facuse mai devreme (probabil nu-l observase la timp intr-o intersectie pentru ca nu am avut timp sa inteleg toata galceava). Vizibil afectat si cu pareri de rau soferul din Bora grena a dat nedumerit si speriat din umeri raspunzand ca nu vazuse probabil si dezorientat de ce uragan reusise sa starneasca. Intre timp s-a facut verde si nu a continuat scena decat cu trantirea brusca a portierei masinii grena intr-un zgomot asurzitor resimtit de balamalele masinii mai cu seama in viitor. Masinile au plecat si m-au depasit amandoua. Am crezut ca se terminase asa. Cu totii gresim si cu totii ne pierdem cumpatul uneori, nu? Dar masina alba a depasit mai apoi masina grena si, fiind dotata cu una bucata pasager in dreapta, acesta a scos in depasire mana pe geam si a aratat un deget maiestuos catre soferul din Bora. Pacat! Nu cred sa mai fi fost nevoie si de acest gest. Omul isi recunoscuse oricum vina. Dar ne sta cumva in fire noua de a uita ca invingatorii trebuie sa fie generosi. Am condus in Germania, Austria, Ungaria, Cehia sau Slovacia. Niciunde nu as putea asocia acest gest cu meleagurile de mai sus. Tin minte si acum un week-end in care am mers pana la Budapesta. Am plecat intr-o sambata dimineata si m-am intors duminica seara. Am iesit din tara sambata pe la 12 si pana a doua zi la 18 cand am reintrat in tara nu am auzit nici macar un sunet de claxon desi a trebuit sa intram la un semafor in fata celor stationati (eram impreuna cu inca doua masini din Romania) pentru ca ratacisem drumul. S-au uitat la noi si ne-au facut loc. Le-am zambit vizibil incomodati de eveniment. Ne-au intors zambetul si ne-au facut semn ca putem sa intram. Sa fii sofer pe strazile noastre inseamna sa fii permanent atent, cu nervii intinsi la maxim, sa te grabesti pentru ca e aglomerat s.a. Sa conduci e altceva. Poate ne linistim intr-un tarziu. Pentru ca de liniste avem nevoie. Atat.